Bibliotecarii din județele aflate la granița cu Ucraina au beneficiat de cursuri specializate pentru a-și dezvolta abilitățile de relaționare cu refugiații din comunitățile lor, fie ei adulți, sau copii.
Evenimentul a avut loc pe 21 octombrie și a debutat cu o conferință de presă în care s-a dezbătut noul rol pe care bibliotecile publice sunt nevoite să și-l asume în contextul războiului de la graniță, cât și sprijinul de care au nevoie ca să facă față acestor provocări fără precedent. Sub îndrumarea unor medici specializați în tratarea traumei – dr. Claudia Năsăudean, medic primar în Psihiatrie Pediatrică și dr. Vladimir Nică, medic primar Psihiatru, bibliotecarii au învățat cum să gestioneze mai bine interacțiunea cu refugiații, pentru a putea apoi să implementeze în comunitățile lor activități care să răspundă mai bine la nevoile acestora. Proiectul se derulează simultan și în Republica Moldova, printr-un parteneriat cu Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova.
Încă de la începutul crizei refugiaților, bibliotecile publice au fost printre principalele puncte de interacțiune cu familiile fugite din calea războiului, nu numai pentru cadrul informațional pe care îl oferă, ci și pentru a găzdui copiii și pentru a le crea o atmosferă de normalitate, prin dezvoltarea de activități dedicate acestora. Din interviurile pe care Fundația Progress le-a avut cu bibliotecarii, a fost identificată necesitatea de a le dezvolta competențele, pentru a putea oferi refugiaților sprijin adecvat. Dacă inițial bibliotecarii au avut de depășit o barieră lingvistică, ulterior a apărut o nouă provocare: lipsa de competențe necesare pentru a se adapta psihologic la interacțiunea cu refugiații.
Astfel, Fundația Progress a dezvoltat împreună cu specialiști în tratarea traumei două workshop-uri pentru cei care sunt în prima linie de ajutor pentru refugiați, pe tematica intervenției în trauma legată de război la copii și adulți. Rolul cursurilor este să le ofere celor care sunt direct implicați în integrarea refugiaților în comunitățile lor câteva instrumente de bază care să îi ajute în interacțiunea cu cei care fug din calea războiului. În egală măsură, medicii au adus în discuție câteva reguli și limite de care aceștia trebuie să țină cont, ca nespecialiști în psihiatrie, pentru ca încercarea lor de a ajuta să nu adâncească de fapt trauma.
„Este uimitoare complexitatea rolului pe care un bibliotecar îl are de fapt în comunitatea sa. Acum, cei care se află la granița cu Ucraina trebuie să se adapteaze și să își dezvolte rapid un set nou de competențe. Mărturisesc că, atunci când ne-am propus să îi sprijinim, ne-am gândit că va fi vorba doar de asta. Interacțiunea cu ei ne-a demonstrat însă că mai există o mare nevoie pe care proiectul nostru o acoperă: aceea de a-i învăța cum să își gestioneze propriile trăiri, pentru că această interacțiune este foarte solicitantă emoțional și am constatat că mulți dintre ei erau deja în burnout. Ne propunem să extindem pe viitor abordarea și la alte categorii de persoane care lucrează direct cu refugiații și să multiplicăm acest proiect pilot și în cadrul organizațiilor non-profit, pentru activiștii care au fost alături de refugiați în tot acest timp și care încep să resimtă epuizarea fizică și emoțională”, afirmă Camelia Crișan, CEO Fundația Progress.